top of page
Mărțișoare literare
Ceva împrumutat, ceva vechi, ceva bun ... de citit
Mărțișorul în sine este o metaforă care înciferează un mesaj printr-un simbol cu rezonanță în fondul cultural arhaic al unei comunități. În timp, legătura semiotică dintre semnificat și semnificant s-a pierdut, iar sărbătoarea a căpătat valoare comercială.
„Pune semn (stra)vechi pentru inceput nou!” ar putea fi deviza proiectului prin care textul literar a devenit mărțisor cu o urare ascunsa într-o ghicitoare etnologică. Demersul personal realizat este dovada faptului ca pagina de facebook a Lecturiadei functioneaza ca o resursa educațională deschisă și mijloc de interformare deoarece am fost inspirată de ideea doamnei profesoare Daniela Păduraru de la Școala Gimnazială „Ștefan cel Mare” din Botoșani, prezentată în cadrul Simpozionului „Secvențe didactice” desfășurat la Cluj în perioada 15 – 17 noiembrie 2019, pe care am adaptat-o în propria activitate.
În cadrul atelierului de lectură „Biblioaventura”, elevii au fost rugați să aducă o carte preferată fără să știe cum urmează să o valorifice. Inițial, am actualizat legende și semnificații ale mărțișorului, citind din volumul „Cărțișor de mărțișor” publicată de Muzeului Ţăranului Român la Editura LiterNet și am constatat că pe unele dintre acestea, sunt reprezentate pictural motive folclorice, încât am devenit curioși în legătură cu semnificația lor. A avut loc etapa de cercetare individuală în urma căreia s-a realizat un dicționar colectiv al semnelor folclorice traduse pe înțelesul omului contemporan. Elevii au putut accesa internetul, dar și platforma Moodle a școlii, unde au fost puse la dispoziție materiale de prezentare pregătite de profesor. S-au documentat și au făcut schimb de informații cu ajutorul telefonului, care a căpătat legitimitate în ora de curs. Pe nesimțite, ora a fost convertită într-o șezătoare literară pentru că elevii au primi sarcina de coase un motiv identificat pe o bucată de etamină, însoțindu-l de interpretarea adecvată. În timpul activității practice, s-au făcut schimburi de informații, impresii și cărți pornind de la motivația opțiunii lor literare. Desigur că am luat în calcul și îndemânarea elevilor mai limitată în cazul unora sau surprinzătoare la alții, iar rezultatul a fost mulțumitor.
În a doua parte a proiectului, participanții au dat rod ideii de a realiza un mărțișor literar spre a fi oferit în dar, asociind motivul folcloric cusut cu un fragment din lectura personală, care are sens convergent și pe care o promovează astfel. Elementul folcloric descifrat a fost convertit și integrat într-o urare de belșug, renaștere, viață îndelungată, stabilindu-se o legătură de sens Alegerea cărții si a fragmentului a presupus stabilirea unei legături directe între gustul literar al celui care oferă mărțișorul și al celui care îl primește deoarece acesta are încărcătură emoțională.
Pe de o parte, s-a urmărit actualizarea semnificațiilor stăvechi ale unor simboluri folclorice cu rol decorativ care se regăsesc pe numeroase piese vestimentare, iar pe de altă parte ne-am apropiat de carte într-un mod personal, subiectiv, stabilind o legătură de sens și de suflet interpesonală, mediată de un simbol și o lectură. Inspirați de demersul urmat, elevii au căutat și alte modalități de reprezentare a motivelor, întâlnirea următoare devenind un bazar litearar, în sens pozitiv. Pentru că de fiecare dată când le dau libertatea elevilor de a fi creativi, aceștia reușesc să surprindă: unii la puzzelul pop-up, au personalizat coperta unui caiet, au cusut pe ie, pe un ștergar, pe o bucată de etamină transformată în semn de carte, au realizat artefacte, toate acestea devenind purtătoare ale mesajului literar, într-un mod inedit și neconvențional, asociat momentului respectiv din an.
-țișoare din BOOK-ătăria cu bunătăți
Activitatea a pornit de la pretextul ludic al descoperirii ursitului citind nu în ceașca de cafea, nu în stele, ci în cărțile care îi ajută să-și găsescă jumătatea, în cadrul unui atelier literar, în contextul sărbătoririi Dragobetelui și a mărțișorului.
Elevii au fost serviți cu -țișoare literare, formate din mere de codițele cărora au fost legate cu șnur roșu și alb fragmente din poezii diferite de dragoste, cu autor și tilul neprecizat, care presupun un schimb jovial de replici între îndrăgostiți. Ei au citit textele cu voce tare, reconstituind perechile de strofe din același text. După validarea lor au ghicit titlul lor dintr-o listă dată.
Culoarea, atingerea, mirosul și gustul mărului au devenit stimuli externi, în manieră proustiană, pentru a fi asociați cu o lectură personală în mod argumentat pe care au fost invitați să o descrie printr-un poem senzorial. Acest tip de text presupune asocierea unei realități, în cazul de față a mesajului unei cărți, cu diferie tipuri de imagini artistice, apelând inițial la comparații, convertite ulterior în metafore. Ideea sau emoțiile sunt transpuse prin toate cele cinci simțuri. Exercițiul de creație, desfășurat sub forma unui joc lexical urmărește rafinarea stilistică a limbajului, împrietenirea cu textul poetic și promovarea unei lecturi personale într-o manieră inedită. Astfel, fiecare elev a vorbit despre o carte spre care îi trimite cu gândul unul dintre stimulii amintiți oferit de fruct, realizând inițial comparații explicite prin asocierea cu cele cinci simțuri. Imaginile artistice vizuale, auditive, olfactive, tactile și gustative create au fost apoi sintetizate metaforic, prin exercițiul de promovare a unei cărții a cărei idee centrală este expimată într-un mod atractiv și inedit prin utilizarea unui limbaj figurativ, metaforic. Textele au beneficiat și de o traducere în engleză, fiind postate pe paginile de facebook „Bibioaventura” și Lecturiada, ca descriere pentru fotografia artistic realizată a cărților, prezentate astfel.
Câteva dintre creațiile elevilor permit o apreciere personală pentru reușita exercițului.
Minunea de R. J. Palacio, lan de lavandă într-o primăvară timpurie,
amintind de cearta valurilor,
Un rubin mereu șlefuit de cititor.
Răzvan Dumitru, clasa a XI-a
Pe când eram o operă de artă, cartea lui Eric Emmanuel Schmitt,
val de mătase țesut în piatră de cuvinte
Cântec de doliu al gândurilor
Căldura ecoului suferințelor aprinse
Miros de liniște în suflet agitat
Gust de viață pentru un trup confiat.
Mușat Mihaela, clasa a XI-a
Pelinul negru al Ioanei Nicolae,
Haină de înțelepciune și ramă pentru gânduri
Fâlfâitul aripilor unui fluture,
Cu gust intens de veșnicie
Miros suav ca floarea albă de cireș.
Miron Maria, clasa a XI-a
Oscar și tanti Roz, inima lui Eric Emmanuel Schmitt
Mirosul apei de mare cu gust sărat nimicitor
Ecoul gândurilor sincere, cu gingășii de cristal.
Ivan Mădălina, clasa a IX-a
Fiecare moment din an poate oferi un pretext pentru a-i apropia pe elevi de carte. Am ales sărbătoarea mărțișorului, atât de populară, pe care am folosit-o ca pretext pentru promovarea inedită a unor lecturi, printr-un exercițiu de scriere creativă, într-un demers ludic, pornind de la decodarea motivelor folcorice care se regăsesc pictate, cusute, desenate pe artefactele, simboluri ale venirii primăverii.
Activitatea „MĂR-țișoare din BOOK-ătăria cu bunătăți”, a fost la rândul ei, inspirată, în mod fericit, de exercițiul proustian propus de doamna profesor Camelia Circa Chirilă la Ceramic Café, în cadrul atelierului de pictură de la Lecturiada 2019 la care am participat. De acestă dată, am folosit mărțișorul ca pretext pentru evocarea și promovarea unei cărți în mod inedit printr-un exercițiu creativ.
Implicând elevii în organizarea atelierelor, aceștia s-au simțit motivați și liberi să își demonstreze aptitudinile, creativitatea.
bottom of page